e-Mail      Forum      Galerie foto      Harta site-ului      Cautare      Carte de oaspeti
Primaria
    Monografia comunei
    Informatii publice
    Institutia
    Structura
    Informatii publice
    Consiliul local
    Proiecte
    Organigrama
    Informatii utile
    Acte necesare
    Raportari
Localitatea
    Informatii Generale
    Turism
    Economie
    Cultura
    Educatie
    Sport
    Partide Politice
    Manifestari
    Institutii Publice

Administrare site

                                                                                          

1.   DENUMIRE: COMUNA ULMA

    Sate componente: Ulma, Nisipitu, Costileva, Lupcina, Magura      

2.   CONDUCEREA PRIMARIEI

Ihnatiuc Mircea   - primar, ales 2008S

Sturza Vasile        - viceprimar, ales 2008

Cega Gheorghe    - secretar comuna, numit 2004 

3.   NUMAR DE CONSILIERI:  11 

4.   SCURT  ISTORIC AL COMUNEI

      Comuna Ulma s-a infiintat dupa  cel de al doilea razboi mondial in anul 1944, dar anterior, satele Ulma, Costileva, Lupcina si Magura apartineau de comuna Seletin actualmente pe teritoriul Ucrainei.

      Seletinul este mentionat intr-un Hrisov din 13 martie 1490 pe timpul domniei lui Stefan cel Mare, in care se spune ca Seletinul apartinea de Manastirea Putna, aici gasindu-se obiecte vechi intre care si o sabie franceza.

      Pana in anul 1948 localitatea Ulma apartinea de Judetul Radauti iar intre anii 1948 – 1968 apartinea de legiunea Suceava, judetul Radauti.

      Printre evenimentele cunoscute care au marcat evolutia socio economica a comunei au fost: dominatia Imperiului austro-ungar, cele doua razboaie mondiale, dominatia URSS prin impunerea de despagubiri de razboi (exploatarea masei lemnoase din zona de catre societatea “Sovrolemn”), fapt ce a redus cosiderabil potentialul economic al comunei.

       Efectele positive ale dominatiei Imperiului Austro – Ungar au fost urmatoarele:

-          dezvoltarea organizarii administrative;

-          cresterea populatiei prin migrarea mai multor familii din tinuturile Moldovei, Transilvaniei, Maramuresului si Poloniei (Pocutia);

-          dezvoltarea infrastructurii, prin constructia caii ferate in anul 1912, pe relatia Seletin – Radauti. De asemeni s-au construit drumurile existente si la acest timp.

-          Introducerea rasei  de bovine “Panzgau” in anul 1780, fapt ce a contribuit la ameliorarea raselor locale;

-          dezvoltarea mestesugurilor;

-          Intensificarea exploatarilor forestiere si modernizarea procedeelor de industrializarea lemnului;

5.   CARACTERISTICI GEOGRAFICE

     Comuna Ulma este situata de o parte si de alta a raului Suceava, dupa intrarea acestuia in tara, ocupand teritoriul situat intre frontiera Romaniei cu Ucraina, paralele Nisipitul si Pogonicioara.

     Relieful acestui teritoriu se suprapune pe versantii raului Suceava si a paralelelor afluente care fac parte din masivul Obcinei Brodina la sud si Obcina Lungu la nord, cu altitudini de 1336 m in varful Arsita si de la 1380 m in Vf. Lungu. Altitudinea localitatii este cuprinsa intre 750 si 1100 m, altitudinea medie fiind de 950–1000 m.

6.   RESURSE NATURALE EXISTENTE

         Terenuri agricole

      Conditiile naturale din acest teritoriu au facut sa se dezvolte o gama variata de soluri, ca urmare a marii diversitati a factorilor locali de pedogeneza. Solurile de pe teritoriul comunei difera in functie de formele de relief. Astfel pe versantii inclinati exista soluri brune-acide podzolice, ce sunt caracterizate printr-o acumulare de humus acid, cu reactive accentuata acida (PH in jur de 5) si grad scazut de saturatie in baze / sub 50%, soluri favorabile padurilor de conifere si a pajistilor, nefiind eficiente pentru culturile agricole. In luncile montane si fundurile de vai se gasesc soluri aluvionare slab humifere, iar pe suprafete mici exista soluri mlastinoase sarace in substante minerale, de asemeni slabe pentru culturile agricole de tip intensiv.      

      Paduri    

      In zona comunei Ulma, ca de alfel in tot tunutul Obcinelor Bucovinei, principalele formatiuni vegetale sunt padurile.

      Teritoriul comunei Ulma este acoperit cu specia molid, in cea mai mare parte, urmat de brad. Pe versantul din dreapta raului Suceava predomina bradetul, in asociatie cu fagul, paltinul de munte, carpenul, mesteacanul, ulmul de munte, frasinul etc.

      La marginea padurilor se intalnesc arbusti ca alunul, paducelul, calinul. In parchete isi face aparitia murul, zmeurul, iar in locul unde creste socul se gaseste si zalogul. In aproprierea raului Suceava, unde este formata lunca, crestearinul, plopul alb si diferite specii de salix.

         Minereuri

     Comuna Ulma fiind situata in zona flisului poseda o mineralizatie slaba, lucru dovedit de putinele resurse resurse ale subsolului.

           Izvoarele de apa

     Pe teritoriul comunei  nu se gasesc izvoare de apa minerala, singurele izvoare de apa sunt cele montane pe pe fondul carora se formeaza afluentii raului Suceava.

     Din punctul de vedere al panzei freatice, in zona raului Suceava si a afluentilor sai, aceasta este la o adancime de pana la 5 metri, iar in zona alpina sunt anumite izvoare cu debit relativ scazut pe fondul carora populatia din zona si-a amenajat diferite fantani, sau bazine de captare a apei potabile.

         Pajistile     

      Pajistile, care in cea mai mare parte au luat locul padurilor de pe creste, exploatate in mare masura inainte de 1989, contin diferite specii ierboase ca: paiusul rosu, firuta, iarba campului, teposica, etc.

     Pajistile nu sunt dintre cele mai bune furajere, existand diferente chiar la nivelul comunei in ceea ce priveste valoarea nutritiva, in satul Lupcina valoarea acestora fiind mai ridicata fata de celelalte sate ale comunei.

 

7.   POSIBILITATI DE TURISM

     Fireste ca o anumita diversitate a conditiilor naturale, varietatea ocupatiilor, diferentele social-economice, factorii istorici, legatura cu zonele invecinate si unele procese de convietuire, cu populatii cu alt orizont cultural – hutulii, majoritari in comuna, au influentat planul, tehnica si decorul arhitecturii populare din regiunea etnografica Bucovina de Nor, dand nastere la tipuri si variante zonale.

      De asemenea, aerul ozonat, nepoluat, imbie la reconfortare, la relaxarea totala a organismului, pentru cei care au nevoie de odihna, sau cheama la drumetie pe cei interesati de fiorul frumusetii locurilor.                                                                                  

     Putem arata ca cele spuse mai sus se pot regasi la nivelul comunei Ulma, in zona putandu-se practica in mod special agroturismul, pentru odihna si agrement, dar si turismul sportiv prin vanatori, schi sau pescuit.

     De asemeni in zona pot fi admirate arhitectura caselor, artele populare (obiecte sculptate, oua incondeiate, covoare, tesaturi, cusaturi, precum si numeroase elemente etnografice, cum ar fi: portul locuitorilor, indeletnicirile, obiceiurile de sarbatori, nuntile, etc.

     Casele din comuna sunt construite din lemn de brad sau molid, unele avand o vechime de 100 de ani, acoperite cu dranita, lemnul este cioplit si incheiat in “dinti” sau “cheotori”.

     In majoritatea caselor se gasesc laicere de lana, lada cu panzeturi, sumane, lenjerie taraneasca.

      Anexele gospodaresti sunt facute tot din lemn, iar gospodariile sunt pazite de caini mari ciobanesti.

     Se gasesc unelte de interes deosebit, care in alte locuri sunt de mult date la o parte, cum ar fi:

-          stativele pentru cusut covoare;

-          vartelnita pentru depanat torturile;

-          raschitoarea pentru format tortul de material;

-          urzitoarea;

-          unterita pentru unt;

-          cofita pentru laptele prins;

-          barbanta.

      Acestea, nu numai ca se gasesc in gospodariile localnicilor, dar se si folosesc in zilele de astazi.

      Pe fondul acestui potential turistic, ar putea exista chiar o microindustrie turistica, dar este ca si inexistenta datorita faptului ca nu a fost mediatizat acest lucru si pentru ca populatia din comuna, majoritar ucraineana (hutani), nu are in sange practicarea acestui tip de afacere, si nu din cauza ca ar fi necivilizati. 

     Se duce din partea autoritatilor locale o munca de lamurire in acest scop, unii dintre cetateni incepand lucrari de amenajare a unor grupuri sanitare, fara de care nu este posibila autorizarea practicarii turismului. 

      La nivel local functioneaza cateva pensiuni agroturistice, care primesc doar turisti din strainatate, care revin ori de cate ori au posibilitatea.

      Consideram ca Ulma, cu satele sale ar putea fi inclusa intr-un program de dezvoltare turistica, fiind relativ aproape de manastirile din zona, respectiv Putna, Sucevita, Moldovita, Bogdana.

      De asemeni, locuitorii comunei duc un mod de viata nealterat, neinfluentat de dezvoltarea economica si sociala, dar totodata si civilizat cerinta obligatorie in cazul practicarii acestei activitati.

 

8.   INVESTITII EFECTUATE IN ULTIMII ANI

      In ultimii ani s-au executat in comuna Ulma, mai multe investitii, dintre care amintim:
  • Lucrare aparari maluri pe raul Suceava, valoare 364 milioane lei, prin programul PHARE;
  • Constructie pod drum comunal 48 C Lupcina, valoare 1.086.876.303 lei, prin programul PHARE;
  • Consolidare drum judetean 209 PTCP – VAMA ULMA, valoare 93 mil lei, din bugetul local;
  • Lucrari aparari mal raul Suceava, in valoare de 750 mil. Lei;
  • Pietruire drum satesc Costileva 2,7 miliarde lei, prin FRDS;
  • Extindere scoala Ulma, in curs de derulare, valoare actualizata 2,6 miliarde lei, din bugetul local si bugetul Min. Ed. Cc si Tin.

9.   POSIBILITATI DE ATRAGERE A INVESTITIILOR

     In cadrul comunei exista posibilitati de atragere a investitorilor, mai ales in domeniul exploatarii si industrializarii lemnului, datorita suprafetei intinse de fond forestier, in domeniul colectarii si industrializarii laptelui, datorita nrumarului important de animale din gospodariile populatiei, in domeniul agroturismului, luand in considerare potentialul existent in acest sens.

     In ceea ce priveste mediul, protectia mediului, ape, suntem de parere ca este nevoie de investitii in special pentru regularizarea raului Suceava, serios afectat in urma calamitatilor din anii 1996, 2000, 2003.

     De asemeni este acuta nevoie de refacere a infrastructurii rutiere dintre comuna Brodina si Ulma.

     O alta zona de interes din punct de vedere a investitiilor, o reprezinta infrastructura feroviara pe relatia Gura Putnei – Nisipitu, fiind deja discutii de anulare pe acest traseu, ca urmare a infrastructurii uzate.

 

10.   PROGRAME PRIORITARE DE DEZVOLTARE CE AR PUTEA FI FINANTATE DIN DIFERITE FONDURI

      La nivel local au fost intocmite un numar de 2 proiecte de pietruire drumuri comunale, unul in satul Lupcina, pe o distanta de 2 km, in valoare de 2,5 miliarde lei, iar alt proiect in satul Lupcina catre Nisipitu, in  valoare de 2,5 miliarde lei, prin FRDS, care nu au fost admise la licitatia desfasurata in acest scop, acestea nefiind realizate.

      De asemeni ar putea fi finantate prin programul “SAPARD”, unele programe de dezvoltare in domeniul zootehniei, in ceea ce priveste schimbarea acestora, constructia de adaposturi pentru animale dotate la nivel european.

 

11. AGENTI ECONOMICI EXISTENTI LA NIVELUL COMUNEI

      Numarul total 18, din care 5 au obiect de activitate de industrializarea lemnului, iar celelalte au ca obiect de activitate comertul.

       Cea mai mare cifra de afaceri o inregistreaza societatile de prelucare si industrializare a lemnului.

      De asemeni pe raza comunei isi desfasoara activitatea economica un important numar de agenti economici, inregistrate pe raza altor localitati, avand ca obiect de activitate exploatarea lemnului, transportul in domeniul forestier.

      Pe raza comunei mai functioneaza o piata agroalimentara, in ziua de joi a saptamanii, unde se desfac diferite produse, in special cereale.

12.   NUMAR DE ASOCIATII: -  agricole:       0

                                         -  zootehnice:    0

13. NUMAR DE ORGANIZATII NEGUVERNAMENTALE CARE ISI DESFASOARA ACTIVITATEA PE TERITORIUL COMUNEI: 0

 

14. INFRATIRI CU ALTE LOCALITATI DIN ALTE TARI: 0

15. PROGRAME DE FINANTARE EXTERNA DERULATE

    2 programe de pietruire drumuri comunale:

- drum comunal Costileva: valoare 2,7 mld lei – finalizat in 2003 prin FRDS;

- Drum comunal Lupcina – urmeaza a fi realizat prin FRDS

 

17.   PROBLEME CU CARE NE CONFRUNTAM

      Referitor la acest subiect va facem cunoscut ca au fost prezentate mai sus la fiecare subcapitol.

      Va mai facem cunoscut faptul ca este necesara instalarea unei antene receptoare pentru telefonie mobila, neexistand semnal in zone ale comunei Ulma sau refacerea, printr-o investitie importanta a infrastructurii Romtelecom, deoarece este uzata atat fizic cat si moral, uneori neputandu-se lua legatura, in caz de urgenta, cu ambulanta, pompierii, etc. 

      Ar fi oportuna interventia pe langa Compania Nationala CFR – SA pentru a se analiza situatia des mediatizata in cotidianele locale, privind scoatarea din circulatie a trenurilor de calatori pe relatia Dornesti-Nisipitu, ca urmare a nerentabilitatii, de la data de 01.04.2004, mentinerea ca operabila aceasta cale ferata, avand in vedere faptul ca populatia din comuna este saraca, iar infrastructura rutiera intre Brodina si Nisipitu ii face pe operatorii de servicii de transport rutier sa evite acest traseu, iar localnicii nu detin decat foarte putine autoturisme.    

Stiri
  • Propuneri de nominalizare ...
  • 1 Decembrie - Ziua Nationala a Romaniei

  • Anunturi

    Legaturi utile

    Data actualizarii:
    21 Martie 2011
    Copyright©2007 - 2011 ePrimarii.ro